Într-a 5-a independenți în gândire, cu radicalii înțeleși!

Am stat și m-am gândit zilele acestea, pentru că noul an școlar va începe peste câteva zile și îmi este foarte dor de elevii, părinții și colegii mei și pentru că am început construcția unui nou eveniment despre educație, un maraton al matematicii aplicate care, de data aceasta, va fi dedicat elevilor din ciclul gimnazial.

E, în acest context am mers în vizită la agenția cu care colaborez pentru a participa la primul brief despre acest eveniment care ne dorim să se extindă la un moment dat, nu vă pot spune mai multe detalii în acest moment, însă promit s-o fac în curând. În cadrul brief-ului am fost solicitată să vorbesc despre motivația din spatele conceptului și despre dorința care m-a îndemnat pe mine să mă gândesc la acest proiect care are legătură cu matematica și, dincolo de această legătură, în profunzime, este de fapt despre trecerea de la ciclul primar la ciclul gimnazial al unei generații de copii educați pe băncile școlii pentru a fi independenți în gândire și metode de lucru, sinceri în interacțiunile cu semenii lor și fideli propriilor nevoi și sentimente.

În primul rând, m-am gândit că matematica stă la baza tuturor lucrurilor care ne înconjoară, fie ele construite de om, fie naturale și în al doilea rând, mi-am dat seama că de doi ani formez o clasă de elevi independenți în gândire, flexibili și uniți, uniți la modul că știu să-și argumenteze punctul de vedere și să se susțină reciproc chiar și în fața unui profesor și peste câțiva ani o vor face și mai bine și învață și știu deja să-și expună și să-și susțină punctul de vedere. M-am gândit că elevii pe care îi formez se ridică din bancă oricând au nevoie, lucrează în echipă, nu în grup, învață pentru că propunerile mele îi atrag și în orice moment știu la ce cuget, știu exact ce voi face și ce vor face, căci vorbim despre asta, pot să-mi spună oricând că am greșit sau că nu au înțeles ceea ce le-am predat, vin să mă îmbrățișeze, iar eu le cer părerea și țin cont de ea. Am muncit și muncesc pentru a le încuraja și dezvolta această mentalitate și chiar cred că am putea vedea rezultate în momentul în care profesorii din gimnaziu vor primi o clasă întreagă de astfel de minți. În acel moment, cred că se va întâmpla ceva minunat cu acel profesor, cred că va experimenta pe propria-i piele evoluția, căci elevii pe care îi formez se vor susține reciproc și vor activa un colț uitat al conștiinței acelei persoane din fața lor, iar acest lucru va fi benefic pentru ambele părți, cred că uimirea se va produce în ambele sensuri.

Acesta este drumul firesc al lucrurilor, copiii români vor merge pe acest drum al educației flexibile, customizată pentru fiecare personalitate, atentă la nevoile fiecărui individ și la propriile deziderate, fie că vrem noi, fie că nu, însă ne-ar fi bine să ținem pasul cu ei căci sunt mulți și alături de ei vom trăi experiențe memorabile, vom descoperi și noi ceea ce am pierdut în școală.

Am ales să scriu despre această trecere pentru că părinții mă întreabă despre ce cred eu că se va întâmpla din clasa a 5-a, cum va fi contactul profesorilor cu acești elevi formați independent și cu o gândire aplicată, se preocupă pentru calitatea interacțiunii cu profesorii analizând exemplele actuale, cele pe care le văd în jur la prieteni sau rude. Reflectând la aceste preocupări ale oamenilor care mă înconjoară, mă întreb și vă întreb: Ce poate fi mai frumos decât urmărirea raționamentului curat, nealterat al unui elev de clasa a 5-a care știe ce vrea și știe și cum să obțină? Îmi aduc aminte de mine în clasa a 5-a. Au fost perioade foarte grele în care nu prea pricepeam ce doresc profesorii de la mine, părea că matematica este super cunoscută și înțeleasă de toată lumea, mai puțin de mine, profesoara de matematică considera că înțelegeam de fiecare data ceea ce ne arăta, însă, realitatea era diferită. Habar n-aveam că ceea ce se întâmpla la școală nu se întâmpla din vina mea, credeam că sunt eu mai puțin înzestrată decât colegii mei, credeam că greșesc undeva și că nu mă străduiesc suficient, nu știam ce gândeau colegii mei, am aflat abia acum, ca adult. Și tot acum, ca adult, am înțeles multe concepte matematice predând zi de zi copiilor din clasa mea și preocupându-mă să găsesc variante și alternative potrivite pentru ei.

Îmi doresc ca acest proiect să aducă matematica mai aproape de fiecare elev din 5-8, îmi doresc ca tinerii să știe că societatea le-a auzit strigătul și că suntem aici pentru a-i susține, vreau să facilitez ideea că matematica este la îndemâna oricui, că este ușoară, folositoare și că poate fi predată și de cineva care are harul explicațiilor aplicate. În același timp, îmi mai doresc să inspir profesorii activi în încercarea de a aduce un suflu proaspăt peste metodele practicate la clasă.

Sistemul suntem noi, haideți să ne educăm copiii!

Prof.Înv.Primar Claudia Chiru