Timp de citire: 4 minute
***
Învățarea nu are neapărat nevoie de un cadru formal, de un profesor sau de o notă. Învățarea nu cere cadre fixe care să o strunească, lecții bine delimitate care să nu depășească conturul, nici oameni care să țină cu dinții de modul formal în care poate fi organizată. Învățarea este o vietate liberă și vie, ce ni se arată oriunde și oricând. Uneori, oameni iscusiți o prind și o încapsulează temporar în momente incredibile de învățare, îi pun haine prețioase și o prezintă celor care doresc să învețe, o montează ca pe o piesă de teatru care să trezească emoții diferite, noi, nemaiîntâlnite.
***
Ce vă vine în minte prima oară când auziți cuvântul școală? Zilnic? Note? Orar? Profesori? Serios? Vă gândiți oare la învățare ca la un proces curgător sau mai degrabă ca la un moment fix, static, bine delimitat? Învățarea este omniprezentă, de cele mai multe ori învățăm fără să ne dăm seama. În viața noastră întâlnim oameni care reușesc să ne faciliteze acest proces într-o formă permeabilă și astfel învățarea ni se întâmplă natural. Nu ne dăm seama când și cum, dar știm sigur că interacțiunea aceea a lăsat în noi urme folositoare.
***
Greșeala este de cele mai multe ori un moment de învățare, dacă reușim să nu-i dăm eticheta de prost/ rău/ inacceptabil sau dacă sărim peste etapa în care îl judecăm pe cel din fața noastră care a comis-o și îl facem să se simtă prost. Greșeala este probabil cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla pentru ca el ne ajută să vedem ce nu mai vrem să facem sau ce putem face mai bine.
***
Cele mai bune abilități de dobândit în 2020 sunt reflecția și autoevaluarea, abilități pe care le putem transmite copiilor prin exemplul propriu. Ce pot învăța din asta? Ce pot schimba după această experiență? Cum pot face diferit data viitoare? Sunt întrebări care scot la iveala adevăruri despre noi. Adulți fiind, profesori sau părinți, putem provoca în mod voit anumite contexte de învățare, pe care le intuim sau le prevedem datorită conștientizării situaționale pe care o stăpânim și putem oferi copiilor momente de învățare, scoțându-i din zona lor de confort și neacceptând o neparticipare din partea lor. Într-o maniera ludică, copilul este ținut și condus de noi în cadrul special ales, astfel încât abilitatea urmărită să-și pună bazele și să se formeze.
***
Dezbatem zi de zi conflicte între copii. Fie că este vorba de un desen mâzgălit, de vorbe aruncate nepotrivit, de farse care se lasă cu lacrimi pe obraji, există o discuție cu toți cei implicați. Doi, trei sau patru copii, toți iau parte la o întâlnire aparent incomodă. “Morala lungă” cum o denumesc ei, dar de la care nu ne abatem. Căci acolo, în miezul problemei, profesorul pune pe tapet faptele și sentimentele victimei și agresorului și fiecare e întrebat despre ce a vrut să facă sau care au fost intențiile lui, ce a simțit și ce crede la final despre rezultatul întâmplării. Este un cerc în care toți sunt conținuți, în care emoțiile se revarsă mai repede sau mai puternic, în care fiecare are o voce și o opinie și toate sunt ascultate de toți participanții. Victima este oblojită, agresorul înțeles. Există însă consecințe și ele vor fi duse mai departe de cel care a provocat paguba morală sau materială.
***
Acum există SAGA School, o școală nemaiîntâlnită.